



“If we had no winter, the spring would not be so pleasant: if we did not sometimes taste of adversity, prosperity would not be so welcome.”



Din cauza ca fusese atat de important in culturile pagane, vascul nu a fost acceptat la inceput in locurile de rugaciune crestine. Mai mult, nu se stie cu siguranta cum a ajuns planta sa faca parte din traditia sarbatorilor de iarna.
Obiceiul de a atarna cregute de vasc provine fara indoiala din traditia druizilor de a lasa armele si de a se imprieteni de cate ori se intalneau sub un copac in care crestea planta.
De asemenea, se credea ca vascul poate stinge focul, idee nascuta din credinta straveche conform careia planta era adusa de fulgere pe ramurile copacilor.
In unele zone din Anglia si Wales, fermierii dadeau o tufa de vasc primei vaci care nastea de anul nou; se credea ca acest obicei aduce noroc si prosperitate intregii cirezi.
In unele zone din Anglia, vascul trebuie ars dupa 12 zile, daca nici unul din cuplurile care s-au sarutat sub el nu se casatoresc.

The end comes when we no longer talk with ourselves. It is the end of genuine thinking and the beginning of the final loneliness. The remarkable thing is that the cessation of the inner dialogue marks also the end of our concern with the world around us. It is as if we noted the world and think about it only when we have to report it to ourselves.


Ingerul florilor se reintorsese pe pamant si incepuse sa caute in paduri , gradini si campii , floarea care ar fi putut fi deasupra tuturor celorlalte.

Stiati ca....


Nu am mai fost la mare de foarte mult timp,de 1 Mai. Frumos....Nu a fost timp de plaja,dar marea e curata.