miercuri, 13 mai 2009
Nimica n-are ca padurea mai multe far mece s-atraga
Un suflet ce iubeste taina frunziselor cu umbra draga
Si nicaieri nu poti mai bine de lumea-ntreaga sa te pierzi
Decat pe-ngustele potece sub boltile cu fr unze verzi.
Frumos e muntele ce-nalta spre ceruri fruntea lui semeata,
Frumos e campul ce se-ntinde ca si o mare de verdeata,
Frumoasa, marea linistita sau cu talazul razvratit,
Insa nimica cu padurea nu poate fi asemuit.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Mi se pare superba linia orizontului din imaginea a doua! Bravo, foarte fain lucrat! Nu prea vezi des poze bune cu paduri.
RăspundețiȘtergereVery Pretty
RăspundețiȘtergereIn the first photo, the trees echo (to me) human form. Their wonderful slightly twisted trunks look fantastic, particulary in the first shot. Chele
RăspundețiȘtergereI am curious, was the grove an orchard at one time and then neglected? I agree the trees do have the appearance of being chorus line dancers.
RăspundețiȘtergereon dirait une forêt enchantée, très belle photo
RăspundețiȘtergere